”Nu mai există Astana”

              Mi se pare foarte interesant ca după doar 22 de ani numele capitalei statului Kazahstan să se schimbe, asta după ce acest oraș a preluat funcția de capitală în anul 1997, înlocuind astfel fosta capitală Almatî.astana-1934473_1920

            Deci elevii vor învățăța la geografie numele capitalei Kazahstan-ului ca fiind Nursultan, denumire pe care președintele interimar  a ales-o în onoarea fostului președinte care a demisionat (Nursultan Nazarbaiev) după ce a stat la ”cârma statului” aproape 30 de ani (de altfel, Nursultan este cel care a ”ridicat” la rang de capitală orașul Astana). 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Populația Africii……..un pic de istorie

           Așa cum am menționat într-un articol anterior, Africa poate fi considerată leagănul omenirii (al antropogenezei); tot aici s-a dezvoltat și una dintre cele mai vechi civilizații – cea a Egiptului antic.
           Evoluția populației la nivelului continetului african a fost una mai puțin obișnuită, dacă putem spune așa, fapt ce și-a pus amprenta asupra structurii etnice și rasiale a altor continente. Deși este un continent cu o suprafață foarte mare, el este destul de puțin populat; numărul relativ scăzut al populației continentului se datorează în primul rând bilanțului natural. Deși are o natalitate ridicată, mortalitatea este și ea ridicată, fapt datorat epidemiilor dar și comerțului cu sclavi.
            Comerțul cu sclavi datează de foarte mult timp, încă din antichitate. Egiptul antic își avea piața la capul Ras Hafun, în Somalia de astăzi, iar zona Magherb-ului se aproviziona cu sclavi din Sudan.

Hafun_from_space
Capul Ras Hafun

La început, comerțul cu sclavi a avut dimensiuni destul de limitate, dar atinge apogeul în secolele 17-18 odată cu descoperirea Lumii Noi (Africa a fost continentul ”sursă” cu sclavi).
            Milioane de negri au fost capturați și vânduți ca sclavi – inițial de portughezi, iar mai târziu de olandezi, englezi și francezi. De aici a rezultat o stagnare a numărului de locuitori din Africa; la nivelul secolelor 16-17, populația Africii se situa în jurul a 100 de milioane de locuitori. Anul 1950 ”găsește” Africa cu 200 de milioane de locuitori, o creștere destul de lentă raportată la creșterea populației la nivel global.
         

sclav Ghana
sclavi din Ghana

           Africa înregistrează în momentul de față cel mai mare Bilanț natural de pe glob (între 35-50 la mie), dublu față de media mondială. Despre natalitate și mortalitate am mai discutat, dar se impune analiza unui alt indicator geodemografic și anume speranța de viață la naștere. Dacă în partea nordică a continentului, speranța de viață la naștere are valori destul de ridicate (Libia – 73-78 de ani; Tunisia – 73-76 de ani), în partea centrală și de sud speranța de viață la naștere este în jurul vârstei de 40 de ani: Botswana – 35-36 de ani, Mozambic – 35-36 de ani; Zambia – 37-38 de ani; Zimbabwe – 35-38 de ani etc.

           Sub aspectul structurii rasiale, Africa este dominată de rașa ecuatorială, negrii fiind majoritari numeric și ca arie de răspândire (la sud de Podișul Sahara). Li se alătură populația ecuatorială (albii), în special în partea de nord a continentului și mai redusă numeric în sud, unde este formată din urmașii coloniștilor sosiți primii în secolul al 17-lea; în ultimile decenii, aceasta a scăzut foarte mult ca urmare a dobândirii independenței statelor africane, în prezent, cele mai mari comunități existând în Africa de Sud și Zimbabwe.
           Rasa mongoloidă este puțin răspândită; o întâlnim în partea centrală a Insulei Madagascar (populație metisată); este vorba de urmașii acelor imigranți sud-est asiatici din primele secole ale erei creștine care au populat această insulă. Mai târziu, din Asia sosesc arabii (stabiliți punctual pe țărmul estic al Africii), iar mai târziu, indopakistanezii (secolul al 19-lea).

madagascar-2151860_1920
populație din Madagascar

           Populația venită din Asia – pakistanezi, chinezi, arabi și indieni – s-a stabilit îndeosebi în partea sud-vestică și sud-estică a Africii, în special în regiunile de coastă și în insulele aferente.
           

 

 

 

 

 

 

Aplicații pe harta topografică 2

Lucrăm pe aceeași hartă ca și prima dată.

lucru harta 1

    Situația 5. Care este diferența de altitudine dintre Lacul Limpede și vârful cel mai înalt unde trebuie să ajungem (adică vârful de 1825 m)?

             Se calculează foarte simplu: 1825 m – 1750 m (curba de nivel pe care se află Lacul Limpede) = 75 m;

      Situația 6. Care dintre porțiunile (sectoarele) pe care le avem de străbătut se află pe o vale și care se află pe o culme?exolicatie curbe nivel

           Trebuie reținut că: sectorul (porțiunea) de pe hartă unde curbele de nivel sunt ”ascuțite” către altitudinea cea mai mare este situat pe o vale. În situația dată, sectorul situat pe o vale este sectorul de chei.

       Situația 7. La ce distanță de curba de nivel de 1680 se află Cabana Urloaia (altfel spus, la ce altitudine se află această cabană). Vom proceda în felul următor. Dacă un punct se află între două curbe de nivel, altitudinea la care se află acest punct se calculează în felul următor (analizează imaginea alăturată unde punctul C este considerată cabana).altitudinea cabanaUrloaia

         Din punctul C trasăm perpendiculare pe cele două curbe de nivel. Intersecția acestora le notăm cu punctele A și B. Măsurăm cu linia segmentele AB și AC. Din măsurătorile mele au rezultat următoarele valori: AB = 4,2 cm și AC = 1,4 cm. Aplicăm regula de trei simple:

AB (4,2 cm)………………..100%

                                                               AC (1,4 cm)………………..xsituatia 7

           Așa cum se poate observa, segmentul AC reprezintă 33% din segmentul AB. Așa cum am stabilit anterior, echidistanța curbelor de nivel este egală cu 10 m. Pentru a afla distanța, în metri, dintre A și C vom aplica din nou regula de trei simple:

AB (10 m)…………………100%

AC (xm)……………………33,3%situatia 7_2

         Diferența de altitudine dintre punctele A și C este de 3,3 m. Altitudinea punctului A este de 1680 (adică valoarea curbei de nivel). Printr-un calcul simplu, deducem că altitudinea punctului C este egală cu 1680 m+3,3 m = 1683,3 m

        Situația 8. Care dintre sectoarele pe care le avem de străbătut este cel mai dificil. Răspunsul este simplu. Pe orice hartă topografică, curbele de nivel sunt mai apropiate indică pantă mare (altitudinea crește rapid) și dimpotrivă, o distanță mare dintre curbele de nivel indică o pantă mică. Se poate observa că cel mai dificil traseu este cel al Cheilor.

       Situația 9. Care este latitudinea și longitudinea, să zicem a Cabanei Tătarului? Coordonatele geografice sunt notate pe marginea hărților topografice. Ele sunt redate în grade, minute și secunde. Pentru simplificarea explicației, eu am notat pe harta noastră doar gradele și minutele, evident, metoda de calcul fiind exact aceeași, cu notarea secundelor.

        Vă reamintesc că latitudinea reprezintă distanța, măsurată în grade, de la ecuator la punctul respectiv (unghiul format de planul ecuatorial și verticala locului punctului considerat) iar longitudinea reprezintă distanța, măsurată în grade, de la meridianul de 00 la punctul respectiv (unghiul diedru format de planul meridianului Greenwich și planul meridianului ce trece prin punctul respectiv).

       Cum procedăm? Ducem perpendiculare din punctul C (Cabana Tătarului) spre nord și sud. Rezultă, prin intersecție, punctele A și B. Măsurăm cu linia distanța segmentelor AB și BC.

Aplicăm regula de trei simple:altitudinea cabanaUrloaia

AB (85 mm)………….100%

BC (55 mm)…………..x

situatia 9

 

 

        Rezultă că BC reprezintă 64% din AB.

        Calculăm diferența în grade, minute (și în general și secunde) dintre punctele A și B:

46022 min – 45059 min = 23 min.

Din nou regula de trei simple: AB (100%)……………..23 min

                                                       BC (64%)………………..x

corectat calcul harta

Punctul C va avea latitudinea: 45059min. + 15min.12sec. = 46014min.12sec.

Identic se va calcula și longitudinea punctului C.

           În acele două articole am surprins doar câteva dintre aplicațiile care pot fi făcute pe hărțile topografice. Ele sunt mult mai numeroase. Cu siguranță, le voi aborda într-un articol viitor. Sper să vă fie de folos!