”Nu mai există Astana”

              Mi se pare foarte interesant ca după doar 22 de ani numele capitalei statului Kazahstan să se schimbe, asta după ce acest oraș a preluat funcția de capitală în anul 1997, înlocuind astfel fosta capitală Almatî.astana-1934473_1920

            Deci elevii vor învățăța la geografie numele capitalei Kazahstan-ului ca fiind Nursultan, denumire pe care președintele interimar  a ales-o în onoarea fostului președinte care a demisionat (Nursultan Nazarbaiev) după ce a stat la ”cârma statului” aproape 30 de ani (de altfel, Nursultan este cel care a ”ridicat” la rang de capitală orașul Astana). 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Populația Africii……..un pic de istorie

           Așa cum am menționat într-un articol anterior, Africa poate fi considerată leagănul omenirii (al antropogenezei); tot aici s-a dezvoltat și una dintre cele mai vechi civilizații – cea a Egiptului antic.
           Evoluția populației la nivelului continetului african a fost una mai puțin obișnuită, dacă putem spune așa, fapt ce și-a pus amprenta asupra structurii etnice și rasiale a altor continente. Deși este un continent cu o suprafață foarte mare, el este destul de puțin populat; numărul relativ scăzut al populației continentului se datorează în primul rând bilanțului natural. Deși are o natalitate ridicată, mortalitatea este și ea ridicată, fapt datorat epidemiilor dar și comerțului cu sclavi.
            Comerțul cu sclavi datează de foarte mult timp, încă din antichitate. Egiptul antic își avea piața la capul Ras Hafun, în Somalia de astăzi, iar zona Magherb-ului se aproviziona cu sclavi din Sudan.

Hafun_from_space
Capul Ras Hafun

La început, comerțul cu sclavi a avut dimensiuni destul de limitate, dar atinge apogeul în secolele 17-18 odată cu descoperirea Lumii Noi (Africa a fost continentul ”sursă” cu sclavi).
            Milioane de negri au fost capturați și vânduți ca sclavi – inițial de portughezi, iar mai târziu de olandezi, englezi și francezi. De aici a rezultat o stagnare a numărului de locuitori din Africa; la nivelul secolelor 16-17, populația Africii se situa în jurul a 100 de milioane de locuitori. Anul 1950 ”găsește” Africa cu 200 de milioane de locuitori, o creștere destul de lentă raportată la creșterea populației la nivel global.
         

sclav Ghana
sclavi din Ghana

           Africa înregistrează în momentul de față cel mai mare Bilanț natural de pe glob (între 35-50 la mie), dublu față de media mondială. Despre natalitate și mortalitate am mai discutat, dar se impune analiza unui alt indicator geodemografic și anume speranța de viață la naștere. Dacă în partea nordică a continentului, speranța de viață la naștere are valori destul de ridicate (Libia – 73-78 de ani; Tunisia – 73-76 de ani), în partea centrală și de sud speranța de viață la naștere este în jurul vârstei de 40 de ani: Botswana – 35-36 de ani, Mozambic – 35-36 de ani; Zambia – 37-38 de ani; Zimbabwe – 35-38 de ani etc.

           Sub aspectul structurii rasiale, Africa este dominată de rașa ecuatorială, negrii fiind majoritari numeric și ca arie de răspândire (la sud de Podișul Sahara). Li se alătură populația ecuatorială (albii), în special în partea de nord a continentului și mai redusă numeric în sud, unde este formată din urmașii coloniștilor sosiți primii în secolul al 17-lea; în ultimile decenii, aceasta a scăzut foarte mult ca urmare a dobândirii independenței statelor africane, în prezent, cele mai mari comunități existând în Africa de Sud și Zimbabwe.
           Rasa mongoloidă este puțin răspândită; o întâlnim în partea centrală a Insulei Madagascar (populație metisată); este vorba de urmașii acelor imigranți sud-est asiatici din primele secole ale erei creștine care au populat această insulă. Mai târziu, din Asia sosesc arabii (stabiliți punctual pe țărmul estic al Africii), iar mai târziu, indopakistanezii (secolul al 19-lea).

madagascar-2151860_1920
populație din Madagascar

           Populația venită din Asia – pakistanezi, chinezi, arabi și indieni – s-a stabilit îndeosebi în partea sud-vestică și sud-estică a Africii, în special în regiunile de coastă și în insulele aferente.
           

 

 

 

 

 

 

Aplicații pe harta topografică 2

Lucrăm pe aceeași hartă ca și prima dată.

lucru harta 1

    Situația 5. Care este diferența de altitudine dintre Lacul Limpede și vârful cel mai înalt unde trebuie să ajungem (adică vârful de 1825 m)?

             Se calculează foarte simplu: 1825 m – 1750 m (curba de nivel pe care se află Lacul Limpede) = 75 m;

      Situația 6. Care dintre porțiunile (sectoarele) pe care le avem de străbătut se află pe o vale și care se află pe o culme?exolicatie curbe nivel

           Trebuie reținut că: sectorul (porțiunea) de pe hartă unde curbele de nivel sunt ”ascuțite” către altitudinea cea mai mare este situat pe o vale. În situația dată, sectorul situat pe o vale este sectorul de chei.

       Situația 7. La ce distanță de curba de nivel de 1680 se află Cabana Urloaia (altfel spus, la ce altitudine se află această cabană). Vom proceda în felul următor. Dacă un punct se află între două curbe de nivel, altitudinea la care se află acest punct se calculează în felul următor (analizează imaginea alăturată unde punctul C este considerată cabana).altitudinea cabanaUrloaia

         Din punctul C trasăm perpendiculare pe cele două curbe de nivel. Intersecția acestora le notăm cu punctele A și B. Măsurăm cu linia segmentele AB și AC. Din măsurătorile mele au rezultat următoarele valori: AB = 4,2 cm și AC = 1,4 cm. Aplicăm regula de trei simple:

AB (4,2 cm)………………..100%

                                                               AC (1,4 cm)………………..xsituatia 7

           Așa cum se poate observa, segmentul AC reprezintă 33% din segmentul AB. Așa cum am stabilit anterior, echidistanța curbelor de nivel este egală cu 10 m. Pentru a afla distanța, în metri, dintre A și C vom aplica din nou regula de trei simple:

AB (10 m)…………………100%

AC (xm)……………………33,3%situatia 7_2

         Diferența de altitudine dintre punctele A și C este de 3,3 m. Altitudinea punctului A este de 1680 (adică valoarea curbei de nivel). Printr-un calcul simplu, deducem că altitudinea punctului C este egală cu 1680 m+3,3 m = 1683,3 m

        Situația 8. Care dintre sectoarele pe care le avem de străbătut este cel mai dificil. Răspunsul este simplu. Pe orice hartă topografică, curbele de nivel sunt mai apropiate indică pantă mare (altitudinea crește rapid) și dimpotrivă, o distanță mare dintre curbele de nivel indică o pantă mică. Se poate observa că cel mai dificil traseu este cel al Cheilor.

       Situația 9. Care este latitudinea și longitudinea, să zicem a Cabanei Tătarului? Coordonatele geografice sunt notate pe marginea hărților topografice. Ele sunt redate în grade, minute și secunde. Pentru simplificarea explicației, eu am notat pe harta noastră doar gradele și minutele, evident, metoda de calcul fiind exact aceeași, cu notarea secundelor.

        Vă reamintesc că latitudinea reprezintă distanța, măsurată în grade, de la ecuator la punctul respectiv (unghiul format de planul ecuatorial și verticala locului punctului considerat) iar longitudinea reprezintă distanța, măsurată în grade, de la meridianul de 00 la punctul respectiv (unghiul diedru format de planul meridianului Greenwich și planul meridianului ce trece prin punctul respectiv).

       Cum procedăm? Ducem perpendiculare din punctul C (Cabana Tătarului) spre nord și sud. Rezultă, prin intersecție, punctele A și B. Măsurăm cu linia distanța segmentelor AB și BC.

Aplicăm regula de trei simple:altitudinea cabanaUrloaia

AB (85 mm)………….100%

BC (55 mm)…………..x

situatia 9

 

 

        Rezultă că BC reprezintă 64% din AB.

        Calculăm diferența în grade, minute (și în general și secunde) dintre punctele A și B:

46022 min – 45059 min = 23 min.

Din nou regula de trei simple: AB (100%)……………..23 min

                                                       BC (64%)………………..x

corectat calcul harta

Punctul C va avea latitudinea: 45059min. + 15min.12sec. = 46014min.12sec.

Identic se va calcula și longitudinea punctului C.

           În acele două articole am surprins doar câteva dintre aplicațiile care pot fi făcute pe hărțile topografice. Ele sunt mult mai numeroase. Cu siguranță, le voi aborda într-un articol viitor. Sper să vă fie de folos!

Și……….multe alte posibilități de utilizare a hărților topografice

              M-am gândit să scriu articolul ăsta pentru a arăta, încă odată, celor care se mai întreabă, dacă mai există asemenea persoane, la ce este utilă geografia în viața de zi cu zi. De altfel, cred că în mai toate articolele asta am încercat (nu știu dacă mi-a și ieșit) să fac……..

1
hartă topografică

 

lucru harta 1

             Haideți să avem în vedere harta de mai sus (menționez de la bun început că nu este o hartă reală, adică elementele din ea nu există în realitate, ci am făcut-o strict pentru aplicațiile pe care le voi explica). Pe ea vom analiza câteva situații, care ne vor scoate mereu din încurcătură, dacă avem un minim de cunoștințe de geografie.

            Să ne imaginăm că vrem să mergem să facem un traseu pe munte, plecând de la Cabana Urloaia, prin Cheile Prăpăstiilor, după care să urcăm la Lacul Limpede, să atingem vârful de 1773 m și apoi să coborâm la Cabana Tătarului (unde probabil vom face o pauză mai lungă dată fiind dificultate traseului), după care ne încumetăm din nou la drum și atingem vârful de 1825 m și apoi din nou acasă (adică la Cabana Urloaia).

           Înainte să plecăm cred că trebuie să știm câteva lucruri legate de aspectul traseului nostru. Ce întrebări ar fi necesar să ne punem? Care este distanța dintre punctele noastre principale? Care este lungimea totală a traseului? Care este echidistanța curbelor de nivel (dacă nu știm să ”citim” o hartă topografică nu avem cum să ne descurcăm cu ea)? La ce altitudine este situat Lacul Limpede?…….și multe alte lucruri pe care o să încerc să la explic în acest articol. Și nu în ultimul rând, pentru a ne putea apuca de treabă trebuie să avem la noi: o linie, un creion, o foaie de hârtie (sau un compas) și………cunoștințe de geografie și cartografie elementare.

Haide să începem…..


    Situația 1. Care este echidistanța curbelor de nivel de pe harta dată? Așa cum știți, curbele de nivel reprezintă liniile care unesc punctele cu aceleași altitudini. Pe orice hartă topografică, curbele de nivel principale sunt desenate cu o linie mai groasă și pe acestea se trec întotdeauna valorile lor. Pe harta dată, se observă cu ușurință curbele de nivel principale: 1650 m, 1700 m, 1750 m, 1800 m. Liniile mai subțiri dintre acestea reprezintă curbele de nivel secundare. Se observă că ele sunt în număr de patru. Deci: dacă, de exemplu, considerăm curbele de nivel principale de 1750 m și 1800 m, deducem foarte simplu că: echidistanța dintre curbele de nivel secundare este de 10 m.

      Situația 2. Care este distanța dintre Cabana Urloaia și Cheile Prăpăstiilor (noi am mai discutat despre cum se calculează distanțele pe o hartă, dar o să reiau în contextul dat). Așa cum am mai spus, pentru măsurarea distanțelor se utilizează scara hărții și formula scării:formula scarii

       Așa cum putem observa, scara hărții este 1:25.000, ceea ce înseamnă că unui cm de pe hartă îi corespund 250 m pe teren.

        Pentru a măsura distanța dintre cele două obiective propuse de noi, avem la îndemână două variante: dacă distanța este în linie dreaptă, atunci vom folosi o linie; dacă distanța este sinuoasă, atunci putem utiliza fie un compas (de preferat), fie o foaie de hârtie (pe care o vom ”plimba” de-a lungul traseului nostru). Metoda foii de hârtie o să o explic într-un articol separat.

        Haideți să vedem cum măsurăm cu compasul. Stabilim distanța dintre cele două piciorușe ale compasului la o distanță cât mai mică (pentru precizie). Indicat ar fi maxim 5 mm (așa o să consider eu în exemplul dat). Parcurgem cu compasul distanța pe care dorim să o aflăm și evident că vom avea un număr de segmente (a câte 5 mm fiecare). Spre exemplu, eu am avut 15 de ”deschideri” de compas (a câte 5 mm) de la Cabana Urloaia până la Cheile Prăpăstiilor.

Asta înseamnă: 15 x 5 mm = 75 mm = 7,5 cm (D1).

Folosim formula scării:calcul 1

de unde rezultă că: D = 7,5 cm x 25.000 cm = 187.000 cm = 1870 m = 1,8 km;

Putem să calculăm prin această metodă orice distanță de pe hartă.

    Situația 3. Vrem să calculăm distanța totală a traseului pe care îl avem de străbătut. Evident că vom folosi metoda explicată anterior. Eu am măsurat pe harta mea următoarele distanțe:

  1. Cheile Prăpăstiilor – Lacul Limpede = 13 deschideri compas x 5 mm = 65 mm = 6,5 cm (D2)
  2. Lacul Limpede – vf. 1773 m = 11 deschideri compas x 5 mm = 55 mm = 5,5 cm (D3)
  3. vârful 1773 m – Cabana Tătarului = 14 deschideri compas x 5 mm = 70 mm = 7 cm (D4)
  4. Cabana Tătarului – vf. 1825 m = 12 deschideri compas x 5 mm = 60 mm = 6 cm (D5)
  5. vârful 1825 m – Cabana Urloaia = 22 deschideri x 5 mm = 110 mm = 11 cm. (D6).

Putem rezolva problema prin două metode:


       prima metodă: adunăm valorile în cm (măsurați pe hartă) și aflăm totalul: 7,5 cm + 6,5 cm + 5,5 cm + 7 cm + 6 cm + 11 cm = 43,5 cm

Utilizăm din nou formula scăriicalcul pr2

rezultă: D = 43,5 cm x 25.000 cm = 1.087.500 cm = 10.875 m = 10,87 km.

      a doua metodă: calculăm ca la situația 1 pentru fiecare distanță în parte, după care adunăm valorile în km și aflăm totalul. Din punctul meu de vedere este mai simplă prima metodă.

        Situația 4. Haideți să vedem la ce altitudine se află Lacul Limpede. Acest lucru este simplu de observat. Lacul Limpede se află situat pe curba de nivel principală, curbă ce are o valoare egală cu 1750 m. Deci răspunsul este Lacul Limpede se află la 1750 m altitudine.

Vom continua cu alte tipuri de calcule și aplicații pe harta topografică.

 

 

Cum se ”naște” Clubul Bilderberg…….

             Haideți să vedem cum ia naștere, în lunii mari, Clubul Bilderberg……..J.Retinger este cel care a ”pus pe picioare”, dacă vreți, acest club.

            Anul 1952, Retinger se întoarce în Europa după o deplasare în S.U.A., și îi cere apropiatului și bunului său prieten, prințul Bernhard de Olanda (tatăl actualei regine Beatrix) să-l ajute să-i aducă pe liderii NATO în Europa pentru o dezbatere deschisă și ”prietenoasă” pe teme internaționale.

Z kolekcji Stanis?awa Jankowskiego
Retinger

           Prințul Bernhard, ca mână forte a Casei Orange-Nassau (casă din care face parte familia regală olandeză, posesoarea uneia dintre cele mai mari averi din lume, în care acesta a intrat odată cu căsătoria sa cu prințesa Juliana) și ca apropiat a multor persoane importante din cercurile internaționale, dă curs idei lui Retinger.

printul bernhard
prințul Bernhard al Olandei

            Dar nici acesta din urmă nu stă degeaba……el își contactează numeroși cunoscuți americani și persoane importante din lumea politică internațională, printre care pe David Rockefeller, pe ambasadorul William A. Harriman și pe directorul de la acea vreme al Agenției Centrale de investigații (CIA) – generalul Walter B. Smith (de altfel, CIA s-a implicat profund în organizarea acestui club și a păstrat o tăcere ”mormântală” în ceea ce privește existența acestuia, dar și a securității membrilor săi).

prinses_juliana_1981
Juliana

 

         O persoană extrem de importantă în crearea acestui club a fost și Paul Rijkens, președintele firmei Unilever. Acesta acea legături extrem de strânse cu Banca Rotterdam și cu compania de electrocasnice Phillips.

prinses_beatrix
Beatrix

 

         Smith l-a pus în legătură pe Retinger cu Charles D. Jackson, care ocupa la acea vreme funcția de consilier special al președintelui Eisenhower și al CIA (în cazul unor atacuri psihologice de război) dar și funcția de președinte al Comitetului pentru Europa Liberă. Tot el a condus și postul Europa Liberă în Germania, post finanțat de CIA.

david_rockefeller_-_nara_-_195929_(cropped)
Rockefeller

Era un apropiat al familiei Rockefeller (David Rockefeller a fost principalul finanțator american al acestui club).

william_averell_harriman
Harriman

În acel moment D. Rockefeller deținea următoarele funcții: președinte Chase Manhattan Bank, membru CFR, membru al Consiliului pentru Afaceri, membru al Consiliului S.U.A., membru al Camerei de Comerț Internațional și membru fondator al Comisiei Trilaterale.

lieutenant_general_walter_bedell_smith,_three-quarter_length_portrait,_seated,_facing_front,_in_uniform
Smith

 

 

           Un lucru extrem de interesant și bine de știut este și faptul că, după moartea lui C. Jackson, soția sa donează Bibliotecii Eisenhower, în anul 2005, numeroase documente, printre care și documentele secrete ale întâlnirilor participanților Clubului Bilderberg. Printre numeroase informații au apărut și acelea cum că: în timp de prințul Olandei și Retinger făceau listele cu participanții europeni, Jackson se ocupa de listele cu figurile importante ale vieții politice și economice americane.

Paul Rijkens (1961)
Rijkens

 

           Prima întâlnire oficială a acestui Club, a avut loc în Olanda, în localitatea Oosterbeek, situată la aproximativ 5 km de Arnhem, în perioada 29-31 mai 1954. Această localitate a avut un rol important în cel de-al doilea război mondial, în sensul că acest oraș, împreună cu Arnhem, Wolfheze și Driel au reprezentat zona, dacă vreți, unde a avut loc o luptă faimoasă în timpul celei de a doua conflagrații mondiale – Bătălia de la Arnhem – 17-26.09.1944, atunci când aliații occidentali, după eliberarea Franței și Belgiei, ”vin să elibereze” Olanda.

 

 

bilderberg_-_oosterbeek
Hotelul Bilderberg

bilderberg-partecipanti1

          Întrunirea a avut loc în Hotelul Bilderberg, al cărui proprietar era prințul Bernhard. Numele hotelului……….”” numele Clubului.

 

 

 

Clubul Bilderberg și……ceea ce avea să devină Uniunea Europeană

            Așa cum se știe, Planul Marshall a fost inițiat în cadrul ”War and Peace Study Groups”, organizație care a fost creată de către CFR (Departamentul de Stat și al Consiliului Relațiilor Externe, un adevărat guvern în umbra Statelor Unite).

           Acest grup a primit din partea fundației Rockefeller în primul an, aproximativ 50.000 de dolari (care reprezentau bani la acea vreme).

david rock
David Rockefeller

            Grupul a fost perfecționat și pus la punct în anul 1946, de către David Rockefeller, nepotul lui John Rockefeller, fondatorul companiei Standard Oil, în paralel fiind prezentată și o propunere complementară: crearea ”Europei Occidentale a Cărbunelui și Oțelului” care se dorea ”o poartă” ridicată împotriva U.R.S.S.-ului.

John
John Rockefeller, fondatorul Standard Oil

            Astfel, în anul 1952 se naște Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Așa a început, dacă vreți, unificarea Europei, unificare care a avut ”ca motor” pe specialistul în operațiuni financiare Jozef H. Retinger (evreu, de origine poloneză, stabilit în S.U.A., important membru al masoneriei din Suedia și secretarul conferințelor Clubului, până la moartea sa, în anul 1960). Dar…….să ne întoarcem un pic în timp………..

retinger
Jozef Retinger

              ………mai 1946, Retinger creează Liga Independentă pentru Cooperare Europeană (ILEC), director – Paul von Zeeland (profesor de drept, apoi director al Institutului de Științe Economice de la Universitatea Catolică din Leuven și viceguvernator al Băncii Naționale a Belgiei), secretar chiar Retinger.

Paul_van_Zeeland,_1937
Paul von Zeeland

În ciuda denumirii pe care o purta, această Ligă era alcătuită din persoane care aparțineau vieții politice și economice din Statele Unite. La scurtă vreme după crearea ILEC-ului, ambasadorul S.U.A. din Marea Britanie, William A. Harriman, care deținuse același post și în U.R.S.S. (politician, om de afaceri și diplomat american, Secretar al Comerțului sub Truman, al 48-lea guvernator al New York-ului și coordonator al Planului Marshall) l-a invitat pe Retinger în S.U.A. asigurându-și, astfel, sprijinul american pentru ILEC.

William_Averell_Harriman
William Harriman

Harriman a participat la absolut toate evenimentele politice care au marcat evoluțiile mondiale, ca decan al ambasadorilor S.U.A. și ”negociator al războiului din Vietnam”. Retinger declara: ”………Am găsit în America un sprijin unanim pentru ideile noastre printre specialiștii în finanțe, oameni de afaceri și politici. Dl. Leffingwell, asociat majoritar al băncii J.P.Morgan, Nelson și David Rockefeller, Alfred Sloan (General Motors), Charles Hoock (președintele companiei American Rolling Mills), Sir William Wiseman (asociat al Kuhn & Loeb – bancă de investiții din New York), George Franklin și, mai ales, vechiul meu prieten Adolf Berle Jr. (CFR), care mi-au fost cu toți favorabili. Berle a decis să conducă secția americană a ILEC; John Dulles, secretar de stat al lui Eisenhower, a acceptat și el să dea o mână de ajutor. Fratele său, Allen Dulles, a fost o piesă-cheie în War and Peace Study Groups, iar ulterior a fost director CIA”.

Alfred_Pritchard_Sloan_1937
Alfred Sloan – General Motors

               Toate aceste persoane, pe care le enumeră Retinger, nu erau nimic altceva decât reprezentanți ai unor societăți americane extrem de puternice. Leffingwell i-a precedat pe John McCloy și David Rockefeller în fruntea CFR (1946-1953) pentru ca între anii 1953-1957 locul său să fie luat de George Franklin, care după aceea devine Coordonatorul Comisiei Trilaterale (grup de discuții non-guvernamentale fondat de David Rockefeller  în iulie 1973 care promova o cooperare mai strânsă între JaponiaEuropa de Vest și America de Nord).

             Rezultatul tuturor acestor acțiuni a fost fondarea Mișcării Europene (mișcare care a stat la baza creări Consiliului Europei). Primul congres al acestei mișcări a fost ținut în anul 1948 la Haga, când aceasta primește numeroase fonduri de la guvernul S.U.A., dar și din parte Comitetului American pentru Europa Unită (ACUE).

haga
Haga